Sfirsitul Democratiei

Privita ca o adevarata zeita incoronata peste lumea Apusului odata cu zorii modernitatii, Democratia a insemnat redarea adevaratelor valori ale umanitatii. Libertatea, Egalitatea, s-au intronat peste sclavia trecutului, oferind omenirii o prosperitate niciodata cunoscuta pina atunci. Viata a cunoscut o valoare in continua crestere, dincolo de lipsa ei de insemnatate de pina atunci, „o viata nu inseamna nimic, insa nimic nu valoreaza cit o viata” devine dictonul Epocii Noi. Umanismul si Epoca Renasterii, vor influenta puternic Iluminismul, redindu-i cele mai generoase achizitii ale antichitatii, ce  vor fi ridicate acum de mintile luminate ale Vestului la noi valente. Primele doua secole apartin Lumii Ideilor. Acum se pun bazele gindirii Epocii Moderne. Ultimile doua sint rezervate in totalitate stiintei. Avintul tehnologic nascut un secol in urma, va cunoaste o crestere fara precedent. Aparitia unei abundente a bunurilor de consum vor creste nivelul de viata si vor valoriza viata omului, mai mult decit oricind pina atunci. Pentu sclavul iesit din intunecatul Ev Mediu, cind viata nu avea o prea mare valoare, lipsita fiind de atributele ei fundamentale, nu a fost prea greu sa renunte la ea de dragul Libertatii pierdute. Gata de Revolutie in orice moment, asteptind doar cadrul propice desfasurarii luptei pe viata si pe moarte, gata oricind sa puna pe altarul luptei insasi bunul cel mai de pret care-i mai ramasese. Aproape singurul, si asa cum se prezenta, nici nu prea mai insemna vreo valoare. Dupa recistigarea  lor, dupa marea explozie industriala, dupa infuzia de bunuri viata lui capatase din nou o valoare, mai mare decit oricind. Acum intervine si incercarea lui de-a le pastra, renuntind la lupta ce i le oferise, uitind ca pentru a cuceri si detine ceva trebuie sa fie dispus oricind sa renunte la tot ce-a cistigat, sa-si sacrifice propria-i viata de dragul Libertati…. Acum insa el nu mai era dispus s-o faca si in acest fel deschide drumul celor ce ca si mai inainte atentasera la Libertatatea lui. Insa acum nu mai este aproape nimeni dispus sa se mai sacrifice pe sine. Automultumit in autosuficienta lui, omul epocii noastre se reintoarce la starea din trecut, de Sclavie, datorita inactiunii lui, apatiei, somnolentei, lipsei de reactie la abuzurile celor care se pregatesc sa-i limiteze Drepturile fundamentale, cistigate numai cu doua, trei secole in urma… Deasupra capului sau pluteste acum mai amenintator ca niciodata, spectrul hidos al Sclaviei. Lipsa lui de reactie este lantul de otel ce-l tine tintuit in fata ororilor ce se arata. Libertatea lui este azi numai o iluzie in care se complace si se cufunda, pe drumul ce-l poarta catre noua lui situatie de Sclavie. Omul modern, aceasta mareata creatie a ultimilor 4 secole de lupta, este el insusi iremediabil pierdut…Este insasi Sfirsitul Democratiei.

Reclame

Ali Baba si cei 40 de ministri

„Veniti la mine copiii mei!” Cam asa ar trebui sa sune cuvintele ce ar insoti aceasta imagine a lui Ali Baba, creatorul guvernului celor 40 de ministri noi…. „Veniti la mine sa va umplu de cadouri si mariri de pensii, de salarii, sa va fericesc cu ajutorul social si Romania sa prospere in lume prin intreprinderile mici si mijlocii de genul SC Teldrum SA, Fondul National de Investitii publice, ca si alte numeroase firme frumoase pe care am de gind sa le pun in practica cu ajutorul banilor dumneavoastra, pina ce, in sfirsit, le voi falimenta, dupa ce voi invirti binisor banii de la Copiii institutionalizati, de care m-am folosit doar pentru a da nastere acestui sistem piramidal de joc, gen Caritas, din care numai gasca noastra politica are de cistigat!

Veniti plini de incredere si lasati-va aici economiile voastre, cam subtirele ce-i drept, ele vor creste in citeva luni de zile si ne vor permite sa achizitionam tot ce-a mai ramas functional din economia falimentara, va promitem ca nu va mai ramine nimic pe aici, toate bunurile le veti lua din import, pe banii pe care ii vom imprumuta in numele vostru si pentru noi, pentru a impulsiona cresterea economica fabuloasa declansata in ultimile luni.

Veniti la mine copiii mei! Va promit o Justitie complet decapitata si o Curte Constitutionala slugarnica si total supusa nevoilor partidului noastru mereu in crestere si dornic de-a prelua intreaga putere in Stat. Vom supune serviciile scopurilor noastre nobile, acelea de-a proteja intreprinderile alesilor neamului, pe orice pozitii s-ar gasi, de la Primarul de catun, la Parlamentarul corupt si bun, care stie sa foloseasca in scopul personal si de Partid intreaga putere oferita de Institutiile Statului Roman! Iar Economia va dudui din nou, tun dupa tun!

Veniti la mine copiii mei!

Alibaba, va garanteaza libertatea deplina si disolutia statului paralel!

Poporul AplauDacilor

Pentru cei care sint atit de mandri de originile lor, destul de incerte de altfel, inconstienti fiind ca in decursul mileniilor s-au revarsat pe aceste paminturi atitea semintii de popoare, purtate de nesfirsitele nisipuri ale Asiei, incit ei pot fi mult mai degraba urmasii lor, o varianta ceva mai plauzibila decit cea a fostilor Daci, o populatie ce si-a marcat sfirsitul de-acum peste 2,000 si ceva de ani, cit si pentru acei care iesiti din totalitarismul comunist si-au pastrat vechile naravuri, care au facut din acest popor obisnuit de oameni, unul de slugi si lichele, gata sa-si vinda prietenii, fratele sau sora, pentru o situatie mai buna pentru el. Comunismul, sau cei 75 de ani de dictatura proletara, au marcat profund in firea acestui popor citeva „cistiguri” pe care azi le purtam in noi, supunerea si slugarnicia oarba fata de conducatori si hotia care macina profund societatea romaneasca ca si statele pe unde s-au aciuat cetateni romani… sau cetateni de nationalitate romana, pentru ca alte natiuni, spre deosebire de noi si-au pastrat o anumita curatenie sufleteasca, nefiind marcati de aceste vicii ale comunismului. Ca un adevarat profet, Ceausescu spunea in 1989, incadrat la Tirgoviste intre cei doi militieni, „Tinere, in cei 75 de ani comunismul a fost inoculat adinc in sufletul romanilor.” si din pacate nu se insela deloc….

Marea Adunare Populara organizata de PSD, de Dragnea si acolitii sai, dovedeste profund acest adevar! Milioane de romani adusi la Bucuresti pentru a se ruga in genunchi Tatucului iubit sa nu-i paraseasca, sa ramina ca sa-i fure pe mai departe, si mai virtos, cu gasca lui de sacali, infometati si hasmesiti, prea bine dedati la rautati si neinvatati la bine. O gasca de semidocti si semianalfabeti, insa adevarati Doctori si Profesori in ale hotiei, coruptiei, minciunii, demagogiei si populismului de cea mai proasta factura. O ceata de hoti invederati in rele, care cu ajutorul unei prese scrise si mai ales a unor televiziuni de scandal, adevarate tribunale ale poporului din anii ’50, mult prea invocati chiar de ei, pregatesc zi de zi un spectacol gretos si grotesc al unor executii publice, pe acelasi scenariu si avind aceiasi actori ai foamei, ce se dirijeaza in avocati ai poporului, prea greu de cap si obosit de atita scandal public fara sfirsit, ca sa le mai si inteleaga masinatiunile ieftine si telurile mirsave….

Un popor de aplauDaci, gata sa-si vinda viitorul pe 150 de lei sau pe cei aproape 200 de lei pe care ii primeste ca ajutor social, de la Primarul anchetat penal pentru milioanele, sutele de milioane de euroi delapidati de la acest neam de eroi ce a ajuns sa traiasca din mila publica… Un popor de milogi si slugoi, gata sa spuna ceea ce-i sufla angajatul de la Primarie, pentru a-si arata vesnicul atasament fata de sefii sai…. Rezultatul celor 75 de ani de Comunism si ai celor 28 de ani de „Democratie originala”… In final, Ion Iliescu a invins!

Intr-un fundal departat se aud miile de muncitoare revolutionare de la APACA, care in 1990 scandau pline de elan revolutionar: NU VREM LEI, NU VREM VALUTA, VREM PE ROMAN SA NE FUTA!”
SI Petre Roman ne-a FUTUT! Poate ne mai fute si azi. La o lalta cu intreaga conducere de Partid si de Stat. Cam cu asta ne-am si ales dupa cei 28 de ani. Altii isi mai doresc sa continue pina si azi. Sa experimenteze intregul potential sexual al alesilor neamului…. Pofta Buna stimati concetateni!

„Victimile” Justitiei

„Nemiloasa” Justitie romaneasca care vreme de peste un sfert de secol a asistat nepasatoare si nepartinitoare la Jaful national, este, culmea ironiei, acuzata de marii corupti din rindul clasei politice constituita in adevarate retele de tip mafiot, fara granite de partid, ideologice sau de alta natura, de incalcarea drepturilor fundamentale ale infractorilor de drept comun! Cu alte cuvinte i se aduce invinuirea absurda, ca isi permite luxul sa priveze de libertate si alte drepturi civile si constitutionale, precum dreptul de-a fi ales si de-a detine functii publice, tocmai pe infractorii care au subminat economia nationala, au distrus intreaga industrie si si-au insusit in mod fraudulos bogatiile nationale. Pai acesta este insasi sensul existentei Justitiei in cadrul unui Stat, mentinerea sistemului Dreptatii, pe baza caruia este constituita si functioneaza intreaga societate! Justitia este cea care asigura in interiorul unui stat domnia Dreptatii, Libertatea, Egalitatea si Echitatea sociala intre membrii sai. In absenta acestui sistem de mentinere a Dreptatii, statul se va prabusi in ruina si anarhie, asa cum s-a petrecut in Romania in ultimii 25 de ani, cita vreme a functionat sistemul mostruos al partidelor politice ce si-au dat mina pentru distrugerea si devalizarea Romaniei. Timp in care Justitia a fost total redusa la tacere de aceasta clasa politica deliranta. Abia intrarea Romaniei in structurile europene si euro-atlantice au fortat in mod imperios necesar restabilirea rolului Justitiei si reluarea activitatii sale de impartire a Dreptatii in granitele de drept ale Statului Roman. Legaturile mafiote ce sudau clasa politica au ajunsa la un nivel fara precedent in cei 25 de ani de anarhie si haos administrativ si politic, de inexistenta a Justitiei si Dreptatii, au impus utilizare in Justitie a unui mecanism sofisticat pentru depistarea si destructurarea acestor retele mafiote, in care au fost incluse pe baza unor protocoale de functionare, institutii ale Statului Roman ce aveau in sarcina lor apararea intereselor fundamentale ale Statului asupra carora atentau aceste grupari de tip mafiot, constituite la baza din politicianistii de ocazie, din ofiteri ai vechiului sistem de securitate si din altii proveniti din noile servicii create dupa 1989, si din noua presa libera aflata la discretia pietei si la mila clasei politice ce isi ridica acum adevarate tribune mediatice de lansare a unor campanii de calomnie si distrugere a oricarui adversar sau concurent posibil. Rind pe rind, figuri cunoscute din media, isi inchina activitatea aservindu-se diferitelor grupari politice de tip mafiot, beneficiind la rindul lor de o suita de binefaceri, plecind de la campanii publice facute de institutiile statului in paginile ziarelor conduse de ei, pina la participarea alaturi de acestia,la privatizarea frauduloasa a unor intreprinderi de virf, strategice, ale economiei nationale. Astfel incit, in scurta vreme aveau sa devina detinatorii unor trusturi mediatice, alaturi de mai vechiul magnat al presei „libere” romanesti, fostul sef al Societatii Dunarea, patronata de fosta Securitate, prin intermediul careia aceasta isi lua din schimburile comerciale ale Statului Roman, partea Leului, bani ce intrau direct in fondurile acestei societati paravan al fostei politii politice.

Democratia Porcilor

28 de ani de democratie a votului Universal si Direct, 28 de ani ai demagogiei, frazeologiei, sofismului, ai minciunii ridicate la rang de adevar absolut, al acuzelor nefondate si fara sens, al rastalmacirii permanente a realitatii si rasturnarii cu fundul in sus a intregului sistem de valori… O Democratie a Prostilor, in care absurdul, grotescul si nonvaloarea a fost incoronata peste tot, o stare de nebunie generala domnind in intregul regat… In care impostorii, santajistii si smenarii, au intronat mirlania si domnia prostului gust ce ameninta a ne inghite cu totul, un spectacol oribil al minciunii, o balaceala generala cu noroi, ce a improscat si murdarit intreaga piata publica, in care politicianistii zilei, asemeni unor broscoi, se balacesc si isi sorb singele din gitlejurile deschise, ce se balacaresc intre ei cu o placere teribila, care asemeni unei molimi pandemice, pune stapinire pe tot ce e-n jurul lor… O Miorita rasturnata, in care Porcii au pus stapinire pe Palatul Prostirii neamului si l-au intitulat pompos Palatul Parlamentului, pentru a da Legi si a ferici norodul cu grija lor bolnavicioasa si dementiala fata de confratii lor, tinuti intr-un permanent Circ, o permanenta balacareala publica, prin care cu itele fantastice ale vrajitoarei Circe, le-au luat mintile si i-au legat prin fantasticele fire ale magiei, transformindu-i pe toti intr-un popor de Porci….

Calatori pe o raza de lumina


Calatorim in Univers, pe aceasta corabie numita Pamint, asemeni conquistadorilor, plecati in Necunoscut in cautarea Noii Lumi. Sintem doar noi singuri aici, cei numai cca. 9 miliarde de locuitori ai Planetei Albastre, singuri, doar cu temerile noastre, cu neputintele si nevoile ce ne macina profund existenta, inca de la inceputul civilizatiei noastre omenesti. N-am reusit sa ne descotorosim nici macar de acele ciudate capricii ale naturii noastre omenesti ce ne mai bintuie inca constiinta atunci cind ne lasam prada somnului ratiunii. Sintem la fel de rai, de prosti, de nedesavirsiti, ca la momentul nasterii noastre. N-am invatat nimic dintr-o istorie de 20,000 de ani, inca mai bijbaim in intunericul constiintei repetind in mod enervant acelasi sir de erori vreme de citeva mii de ani. Ne-am creat singuri idoli de lemn, pentru a ne ascunde propria natura sub chipul altor Dumnezei. Am ucis, am comis cele mai abjecte si mai grave crime in numele lor, ascunzindu-ne in realitate propria noastra natura sub chipul lor, aruncind intreaga vina a faptelor noastre in numele acestor Dumnezei. Sintem intr-un razboi permanent deschis al fiecaruia impotriva tuturor, al tuturor, impotriva tuturor. Nu respectam nici cele mai elementare reguli, nici cele ale Naturii, si nici macar pe cele stabilite de noi insine. Avem pretentia absurda de-a ne considera stapinii Universului insa toate eforturile noastre sint indreptate chiar pendru distrugerea lui. Ne arogam capacitatea unicitatii detinerii ratiunii, insa sintem singurul animal care isi pregateste in mod constient si premeditat extinctia propriei rase si a intregului regn viu. In inconstienta noastra, in goana nebuneasca dupa acumularea unor bogatii materiale, cu totul efemere si fara nicio utilitate reala, am reusit sa perturbam aproape ireversibil echilibrul ecologic al Planetei.

Sintem poate in ultimul ceas al existentei noastre efemere ca specie si inca nu reusim sa ne decidem sa optam pentru un viitor pentru specia noastra si intreaga Planeta inca Albastra. Alegerile noastre mai poarta in umbra lor spectrul Mortii si al Distrugerii totale. Este poate Ultima Sansa pentru o Schimbare reala. Planeta pare ca nu mai suporta aroganta unei fiinte minuscule ce a depasit orice limita a suportabilitatii. Pamintul insusi pare gata sa faca implozie in fata sirului nesfirsit de actiuni revoltatoare ale acestei fiinte ridicole si lamentabile, ce-si aroga calitatile unui Demiurg!
E timpul sa renuntam la minciuna, sa renuntam la ipocrizia si fatarnicia de pina acum si sa facem un final apel la ratiune si iubire.

Calatorie in Univers

Billions of billions

Acesta era titlul serialului de televiziune ce ne-a bucurat sufletele atitea saptamini la rind, primul Contact avut cu marele om de stiinta Carl Sagan, una dintre cele mai stralucite minti ale umanitatii, ce ne-a permis sa traim alaturi de el clipe de vis ce intr-un viitor nu prea indepartat aveau sau vor avea sa devina realitate. Si in acele clipe intunecate din viata noastra, in care traiam in sumbra si cenusia lume a totalitarismului comunist, in care pina si cuvintul scris era condamnat sa nu vada lumina tiparului, in care carti intregi si numerosi autori erau interzisi, cind televiziunea nu mai insemna nimic, cind pina si programul de radio devenise o forma de tortura a unui regim concentrational, cind o intreaga suita de reviste care cindva insemnasera ceva, erau acum aduse la stadiul de simpla maculatura, mai existau din fericire astfel de clipe de lumina in viata noastra, ce ne dadeau speranta ca viitorul ne va aduce pina la urma eliberarea atit de fierbinte dorita…. Si printe putinele carti care mai vedeau lumina tiparului numele lui Carl Sagan era inca prezent in librarii. Alaturi de celelalte scrieri ale lui destinate popularizarii stiintei in rindul maselor, domeniu caruia si-a dedicat intreaga sa viata, apare in mod miraculos nuvela de hard science-fiction Contact, in 1985, ecranizata in 1997, cu o distributie de exceptie. Astfel Carl Sagan isi face intrarea in rindul scriitorilor de science fiction, alaturi de Arthur C Clarke, cel care a imaginat utilizarea satelitilor geostationari in scopul comunicatiilor in masa, dar si in dirijarea zborurilor cosmice lansate de la Cape Canaveral. Visele unor astfel de oameni de geniu ne-au ajutat sa transpunem realitatea dincolo de limitele imaginarului, sa depasim granitele imposibilului si sa deschidem noi orizonturi, total necunoscute pina atunci…

rc=”https://www.youtube.com/embed/eMzGDj69g6E” frameborder=”0″ allow=”autoplay; encrypted-media” allowfu

„0” allow=”autoplay; encrypted-media” allowfullscreen>

Realitate si Vis

Uneori visele noastre sint atit de intrepatrunse cu ceea ce numim indeobste realitate, incit nu le putem separa de aceasta… Alteori ceea ce este definit sub notiunea de realitate, depaseste pina si cele mai futuriste din visele noastre, incit nu le putem cataloga in domeniul realului, sau cel putin nu in cel obisnuit, pentru ca desi cu desavirsire ele se petrec aievea, fac parte din acele evenimente cu caracter cu totul si cu totul exceptional, care se pot petrece doar o data in viata unui om sau poate muri fara sa fi cunoscut vreodata in aceasta viata feeria lor…

Profunzimea, maretia si intensitatea la care sint traite astfel de evenimente, legate de visele noastre, sau petrecute aievea, te determina sa crezi ca o astfel de traire inalta este suficienta pentru a justifica intreaga existenta. Pentru ca in ea poti identifica insasi esenta existentei. Desi sensurile iti sint inca indepartate, confuze, neclare, si-ti par poate aproape de neatins, grandoarea unei astfel de clipe iti umple intreaga fiinta cu cele mai nobile sentimente, dezvaluindu-ti asemeni unei lumini ivite in noaptea profunda a vietii, drumul pe care il ai de urmat…..

Talpa Iadului

Marturisesc ca a fost foarte greu sa ma decid la acest titlu, ce ar vrea sa sugereze sursa Raului din societatea romaneasca. Gura Iadului, Focul Gheneei, Gura Dracului, Muma Iadului, ar fi fost la fel de potrivite, fara insa ca niciunul dintre ele sa fie capabil sa reflecte cea mai potrivita imagine pentru aceasta Cutie a Pandorei romaneasca, de unde se revarsa fara incetare tot raul absolut si desavirsit, ce macina societatea, incepind chiar cu institutiile fundamentale ale Statului Roman, adus practic la o stare de anarhie generalizata, in care o haita de hoti devalizeaza permanent bogatia nationala, un fel de Manastire a Mesterului Manole in care peste noapte un grup de tilhari doboara caramida cu caramida, intreaga lucrare efectuata peste zi… Un soi de zadarnicie orientala, ce a cuprins Romania de peste 28 de ani si se repeta cu neincetare, ora de oara, zi de zi, an de an, fara ca rezultatul ei dezastruos sa mai mire pe cineva, toti locuitorii ei parca cazuti intr-o profunda letargie au devenit insensibili la dezastrul din jur, ce ne inghite si ne macina in permanenta, asemeni atlantilor asaltati de apele marii in continua crestere, care ajunsesera sa fie o parte din fluxul curent al vietii, o parte normala din cotidian… Sintem practic incapabili sa mai luptam cu acest monstru, ajuns la o asemenea dezvoltare si putere care ii permite sa dirijeze dupa bunul sau plac intreaga viata a cetatii, intregul parcurs al vietii politice, sociale, lasati la cheremul Vointei libere si pervertite a partidului-stat, ce a ajuns sa izoleze Romania, s-o indatoreze pentru secole, sa-i vinda bogatia si viitorul…
Daca luam un singur exemplu, pe cel al fostului premier Victor Ponta, putem vedea cit de mult rau i-a facut acestui om prin intermediul caruia au actionat asupra Statului, pentru a-si continua lucrarea malefica. In timpul cit s-a aflat la guvernare, a fost marioneta docila a Grupului Raului, actionind la comenzile primite de la acesta pentru continuarea politicii antiromanesti si antinationale, a vinzatorilor de tara si de neam. Prins in mrejele malefice ale acestui Grup al Raului, s-a comportat asemeni unei pisicute docile, executant al deciziilor luate peste capul si vointa lui de mafia politica care a subjugat Romania din decembrie 1989 si pina azi. Acesti oameni l-au legat de maini si de picioare, facind din el un maimutoi de parada, o marioneta capabila doar sa raspunda la comanda sforarilor ce trageau atele ce il ghidau. Privit astazi, cind a reusit sa se descotoroseasca de intreaga trupa de sforari si papusari, ce i-au condus intreaga viata atita vreme cit s-a aflat in PSD, nu poti sa-ti stapinesti un sentiment sincer de compasiune pentru el, dar in acelasi timp nici nu iti da pace sirul de intrebari fara raspuns ce te macina. Ce l-a determinat pe acest om sa accepte intreaga suita a actiunilor de santaj prin care l-au legat, cu acordul lui tacit? De ce a acceptat un Titlu de Doctor oferit in mod nemeritat, sau daca a facut greseala si s-a lasat sedus de puterea si bogatia nemeritata doar ca o declaratie de credinta nestramutata fata de adevaratii lui stapini, de ce atunci cind a ajuns la constiinta sirului de erori in care s-a complacut, a permis altor circari din jurul sau, Liviu Pop si Ecaterina Andronescu, sa continue sirul dezmatului public si al spectacolului grotesc in care el insusi, iarasi, s-a complacut?! De ce atunci cind a ajuns, in mod sigur, la constiinta marelui sir de erori, nu a iesit in mod public sa dezvaluie, atit de omeneasca prostie in care a cazut si mai cu seama marea, ticaloasa, criminala, alianta a personajelor care l-au manipulat vreme de citiva ani buni, distrugind tot ce era curat si pur, tot ce era Bun in el si in aceasta tara?! De ce nici pina astazi, cind este eliberat de toata aceasta monstruoasa plasa in care a fost tinut prizonier, nu se descatuseaza de vinovatia cumplita ce-l apasa, si nu iasa in public pentru a recunoaste vinovatia trecutului, preferind sa ramina apasat si marcat pentru intreaga viata de RAUL pe care altii l-au facut?!

Presedintele impartial

Dupa un Presedinte jucator, alegatorul roman impartial si permanent debusolat, ne-a blagoslovit cu un Presedinte impartial. Intr-atit de impartial este, incit a lasat politica externa pe seama Presedintelui Senatului, adica a Puterii Legiutoare, Justitia a predat-o Serviciului de Informatii aflat in lupta acerba cu Parlamentul si Guvernul pentru subjugarea ei, si nu mai scoate capul pe televiziuni, decit pentru a participa la actiuni ecologiste, sau a puncta jocul Puterii Legiuitoare si Executive, in drumul lor catre acapararea Justitiei.
Daca pina in stagiunea teatrala din legislatia trecuta mai beneficiam de un Presedinte ce incerca sa apere societatea de tendinta partidelor politice de-a cuceri intreaga putere politica in Stat, actuala stagiune teatrala este lipsita de orice impotrivire din partea Presedintelui, fata de aceste tendinte nefaste ale clasei politice. Justitia a ajuns bataia de joc a intregului Circ mediatic, Serviciul de Informatii este incriminat mai mult inca decit se intimpla in cazul Justitiei, iar politicienii dubiosi, dedati la devalizarea bogatiei nationale se desfata in liniste de bogatiile acumulate in cei 28 de ani de democratie a bunului plac si a Circului hotiei planificate a economiei.
Daca ultimul Presedinte atentiona asupra necesitatii introducerii unui sistem eficient de supraveghere si control a puternicului Serviciu de Informatii, ridicat de el la un asemenea nivel al puterii, incit devenise amenintator chiar pentru nasul sau, actualul Presedinte a lasat mina libera Parlamentului si clasei politice sa manevreze cursul vietii publice in asemenea maniera, incit lucrurile au scapat, sau cel putin par sa fi scapat, cu totul si de sub orice fel de control….

Si in vreme ce partidele aflate la putere se pregatesc cu sirg si neoprite de nicio putere a Statului, sa preia controlul total, Presedintele este la fel de adormit ca si in clipa in care lucrurile au fost scapate de sub control….